„Pius de Pietrelcina”, preot simbol al milostivirii, a adus în parohia care-l cinsteşte ca patron, ValeaLupului, misiuni populare, Sacramentul Mirului şi sărbătoarea hramului

       În perioada 19 – 25 septembrie anul curent, în comunitatea catolică a lui Padre Pio s-au desfăşurat misiunile populare care au integrat celebrarea Sacramentului Mirului şi hramul dedicat Sfântului Padre Pio. Tema generală Milostivirea lui Dumnezeu cale a sfinţeniei omului.  Celebrantul Sacramentului Mirului a fost Preasfinţitul episcop Aurel Percă, iar predicator la misiuni şi la hram a fost preot dr. Iacob Iosif. Domnul ne-a binecuvântat cu multe haruri, timp frumos şi ploaie, precum ş i cu foarte mulţi oaspeţi.
      Într-o comunitate parohială tânără, a cărei prezenţa la Sfânta Liturghie în zilele de lucru este încă redusă, mulţi credincioşi şi-au găsit timp şi bunăvoinţă să participe la toate cele 7 zile de misiuni. Cu siguranţă meditaţiile, momentele de rugăciune, participarea în număr mare la sacramente au adus binecuvântare, har şi mulţumire sufletească multor persoane şi familii. Cu adevărat aşa cum a explicat părintele Iosif timpul dedicat lui Dumnezeu şi sănătăţii este totdeauna cel mai folositor şi niciodată nu este pierdut.
       În fiecare zi a prezidat un preot diferit căci diferite sunt şi darurile Domnului: zilnic rugăciunea a fost intensă, iar pe data de 23 septembrie ea s-a extins, ca şi în fiecare lună la aceeaşi dată, la o oră de rugăciune în cinstea lui Padre Pio pregătindu-ne, aşa cum el se pregătea, pentru Sfânta Liturghie ca cinstea şi închinarea cu un suflet cât mai bine pregătit să fie un cult plăcut Celui preaînalt, căruia i se cuvinte toată slava şi recunoştinţa noastră.
    Călăuzindu-ne să înţelegem milostivirea pentru a o primi şi pentru a avea parte din plin de ea, părintele Iosif la lumina învăţăturii Bisericii ne-a îndemnat să încredinţăm trecutul în mâinile lui Dumnezeu ca să scăpăm de lanţurile păcatului şi ca să se vindece rănile sufletului pentru a trăi un prezent în care omul nou merge senin şi plin de bucurie spre un viitor sigur şi fericit; măreţia omului dobândeşte strălucire, demnitate şi slavă dacă harurile milostivirii devin prin credinţă cele care ne conduc spre Cristos şi Duhul Sfânt; Padre Pio nu numai că s-a rugat intens bucurându-se de darul viziunii chiar din copilărie, nu numai că a purtat stigmatele cu umilinţă şi răbdare, el s-a îmbrăcat cu răbdarea lui Dumnezeu în miile de ore din confesional şi pătruns de milostivirea divină pe care a primit-o să o dăruiască.
          Aşa cum specifica Preasfinţitul Aurel, de multe ori darurile Duhului Sfânt în particular şi toate darurile divine în general sunt ca nişte seminţe care odată semănate trebuie protejate, păstrate, îngrijite ca apoi să aducă roade. Într-adevăr, aşa cum menţionează Papa Francisc, rolul Bisericii nu este de a condamna, ci de a permite întâlnirea cu acea iubire viscerală care este milostivirea lui Dumnezeu. Prin trăirile spirituale, prin reacţiile interioare, cu adevărat, vrem să ne integrăm şi noi în acel cor universal care la îndemnul Duhului Sfânt prin psalmist propune: Milostivirile Domnului în veci le voi cânta.  Cu adevărat:

 Milostivirea  face posibilA IERTAREA, iubirea Şi realizeazA comuniunea cu Dumnezeu, cu Biserica sa Si cu toTi COPIII DOMNULUI